Sura Ad-Dukhaan — The Smoke
Sura Ad-Dukhaan (The Smoke) — 44/114 · 59 versete. Citește și ascultă cu textul arab și traducerea în română.
حمٓ
Ha. Mim
Ayah 1وَٱلۡكِتَٰبِ ٱلۡمُبِينِ
Pe Cartea cea desluşită
Ayah 2إِنَّآ أَنزَلۡنَٰهُ فِي لَيۡلَةࣲ مُّبَٰرَكَةٍۚ إِنَّا كُنَّا مُنذِرِينَ
Noi am pogorât-o într-o noapte binecuvântată. Noi suntem Cei care predicăm
Ayah 3فِيهَا يُفۡرَقُ كُلُّ أَمۡرٍ حَكِيمٍ
În noaptea aceea, va fi lămurită fiece Poruncă înţeleaptă
Ayah 4أَمۡرࣰ ا مِّنۡ عِندِنَآۚ إِنَّا كُنَّا مُرۡسِلِينَ
Cu Poruncă de la Noi, o vom trimite
Ayah 5رَحۡمَةࣰ مِّن رَّبِّكَۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلسَّمِيعُ ٱلۡعَلِيمُ
ca milostivenie de la Domnul tău. El este Auzitorul, Ştiutorul
Ayah 6رَبِّ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ وَمَا بَيۡنَهُمَآۖ إِن كُنتُم مُّوقِنِينَ
El este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. Dacă credeţi cu tărie
Ayah 7لَآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَ يُحۡيِۦ وَيُمِيتُۖ رَبُّكُمۡ وَرَبُّ ءَابَآئِكُمُ ٱلۡأَوَّلِينَ
Nu este dumnezeu afară de El. El dăruieşte viaţa. El dăruieşte moartea. El este Domnul vostru şi Domnul strămoşilor voştri dintâi
Ayah 8بَلۡ هُمۡ فِي شَكࣲّ يَلۡعَبُونَ
Ei stau însă la îndoială, jucându-se
Ayah 9فَٱرۡتَقِبۡ يَوۡمَ تَأۡتِي ٱلسَّمَآءُ بِدُخَانࣲ مُّبِينࣲ
Pândeşte Ziua când cerul va aduce un fum gros
Ayah 10يَغۡشَى ٱلنَّاسَۖ هَٰذَا عَذَابٌ أَلِيمࣱ
care va învălui oamenii: aceasta este o osândă dureroasă
Ayah 11رَّبَّنَا ٱكۡشِفۡ عَنَّا ٱلۡعَذَابَ إِنَّا مُؤۡمِنُونَ
“Domnul nostru! Îndepărtează de la noi osânda, căci noi suntem credincioşi!”
Ayah 12أَنَّىٰ لَهُمُ ٱلذِّكۡرَىٰ وَقَدۡ جَآءَهُمۡ رَسُولࣱ مُّبِينࣱ
Cum de au amintirea? Un profet cu vorba limpede a venit la ei
Ayah 13ثُمَّ تَوَلَّوۡاْ عَنۡهُ وَقَالُواْ مُعَلَّمࣱ مَّجۡنُونٌ
Ei i-au întors însă spatele, spunând: “Este un însemnat, un îndrăcit!”
Ayah 14إِنَّا كَاشِفُواْ ٱلۡعَذَابِ قَلِيلًاۚ إِنَّكُمۡ عَآئِدُونَ
Vom îndepărta osânda puţin, însă voi vă veţi întoarce (la ce aţi fost)
Ayah 15يَوۡمَ نَبۡطِشُ ٱلۡبَطۡشَةَ ٱلۡكُبۡرَىٰٓ إِنَّا مُنتَقِمُونَ
În Ziua când îi vom zdrobi de tot, atunci ne vom răzbuna
Ayah 16۞وَلَقَدۡ فَتَنَّا قَبۡلَهُمۡ قَوۡمَ فِرۡعَوۡنَ وَجَآءَهُمۡ رَسُولࣱ كَرِيمٌ
Înaintea lor, Noi am pus la încercare poporul lui Faraon şi a venit la ei un trimis cinstit
Ayah 17أَنۡ أَدُّوٓاْ إِلَيَّ عِبَادَ ٱللَّهِۖ إِنِّي لَكُمۡ رَسُولٌ أَمِينࣱ
“Aduceţi la mine pe robii lui Dumnezeu! Eu vă sunt vouă trimis vrednic de încredere
Ayah 18وَأَن لَّا تَعۡلُواْ عَلَى ٱللَّهِۖ إِنِّيٓ ءَاتِيكُم بِسُلۡطَٰنࣲ مُّبِينࣲ
Nu vă ridicaţi împotriva lui Dumnezeu! Eu vin la voi cu o împuternicire desluşită
Ayah 19وَإِنِّي عُذۡتُ بِرَبِّي وَرَبِّكُمۡ أَن تَرۡجُمُونِ
Eu caut izbăvire la Domnul meu şi Domnul vostru ca voi să nu mă ucideţi cu pietre
Ayah 20وَإِن لَّمۡ تُؤۡمِنُواْ لِي فَٱعۡتَزِلُونِ
Lăsaţi-mă singur, dacă nu aveţi încredere în mine.”
Ayah 21فَدَعَا رَبَّهُۥٓ أَنَّ هَٰٓؤُلَآءِ قَوۡمࣱ مُّجۡرِمُونَ
El îl chemă pe Domnul său: “Aceşti oameni sunt nelegiuiţi.”
Ayah 22فَأَسۡرِ بِعِبَادِي لَيۡلًا إِنَّكُم مُّتَّبَعُونَ
“Pleacă cu robii Mei noaptea! Veţi fi urmăriţi
Ayah 23وَٱتۡرُكِ ٱلۡبَحۡرَ رَهۡوًاۖ إِنَّهُمۡ جُندࣱ مُّغۡرَقُونَ
Lasă marea să se despice! Ei vor fi o oştire înecată”
Ayah 24كَمۡ تَرَكُواْ مِن جَنَّٰتࣲ وَعُيُونࣲ
Câte grădini şi izvoare au părăsit
Ayah 25وَزُرُوعࣲ وَمَقَامࣲ كَرِيمࣲ
şi semănături şi loc îmbelşugat
Ayah 26وَنَعۡمَةࣲ كَانُواْ فِيهَا فَٰكِهِينَ
şi plăceri în care se desfătau
Ayah 27كَذَٰلِكَۖ وَأَوۡرَثۡنَٰهَا قَوۡمًا ءَاخَرِينَ
Aceasta, căci Noi am lăsat aceste bunuri moştenire unui alt popor
Ayah 28فَمَا بَكَتۡ عَلَيۡهِمُ ٱلسَّمَآءُ وَٱلۡأَرۡضُ وَمَا كَانُواْ مُنظَرِينَ
N-au plâns după ei nici cerul, nici pământul şi nici nu au fost aşteptaţi
Ayah 29وَلَقَدۡ نَجَّيۡنَا بَنِيٓ إِسۡرَٰٓءِيلَ مِنَ ٱلۡعَذَابِ ٱلۡمُهِينِ
Noi i-am mântuit pe fiii lui Israel de osânda umilitoare
Ayah 30مِن فِرۡعَوۡنَۚ إِنَّهُۥ كَانَ عَالِيࣰ ا مِّنَ ٱلۡمُسۡرِفِينَ
de Faraon care era trufaş peste măsură
Ayah 31وَلَقَدِ ٱخۡتَرۡنَٰهُمۡ عَلَىٰ عِلۡمٍ عَلَى ٱلۡعَٰلَمِينَ
Noi cu ştiinţă i-am ales dintre lumi
Ayah 32وَءَاتَيۡنَٰهُم مِّنَ ٱلۡأٓيَٰتِ مَا فِيهِ بَلَٰٓؤࣱ اْ مُّبِينٌ
Le-am adus semne cu o dovadă vădită
Ayah 33إِنَّ هَٰٓؤُلَآءِ لَيَقُولُونَ
Aceşti oameni spuneau
Ayah 34إِنۡ هِيَ إِلَّا مَوۡتَتُنَا ٱلۡأُولَىٰ وَمَا نَحۡنُ بِمُنشَرِينَ
“Nu este decât moartea noastră dintâi, iar după aceea nu vom mai fi sculaţi
Ayah 35فَأۡتُواْ بِـَٔابَآئِنَآ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ
Aduceţi-i pe taţii noştri, dacă spuneţi adevărul!”
Ayah 36أَهُمۡ خَيۡرٌ أَمۡ قَوۡمُ تُبَّعࣲ وَٱلَّذِينَ مِن قَبۡلِهِمۡ أَهۡلَكۡنَٰهُمۡۚ إِنَّهُمۡ كَانُواْ مُجۡرِمِينَ
Oare sunt ei mai buni decât poporul lui Tubba’ ori decât cei dinaintea lor pe care i-am nimicit fiindcă erau nelegiuiţi
Ayah 37وَمَا خَلَقۡنَا ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَمَا بَيۡنَهُمَا لَٰعِبِينَ
Noi nu am creat în joacă nici cerurile, nici pământul şi nici ceea ce se află între ele
Ayah 38مَا خَلَقۡنَٰهُمَآ إِلَّا بِٱلۡحَقِّ وَلَٰكِنَّ أَكۡثَرَهُمۡ لَا يَعۡلَمُونَ
Noi le-am creat întru Adevăr, însă cei mai mulţi nu ştiu
Ayah 39إِنَّ يَوۡمَ ٱلۡفَصۡلِ مِيقَٰتُهُمۡ أَجۡمَعِينَ
Ziua Cumpenei va fi sorocul adunării tuturor
Ayah 40يَوۡمَ لَا يُغۡنِي مَوۡلًى عَن مَّوۡلࣰ ى شَيۡـࣰٔ ا وَلَا هُمۡ يُنصَرُونَ
ziua când nimeni nu va putea oblădui pe nimeni şi când oamenii nu vor mai fi ajutaţi
Ayah 41إِلَّا مَن رَّحِمَ ٱللَّهُۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلۡعَزِيزُ ٱلرَّحِيمُ
afară de cei pe care Dumnezeu îi va milui. El este Puternicul, Milostivul
Ayah 42إِنَّ شَجَرَتَ ٱلزَّقُّومِ
Copacul Zaqqum
Ayah 43طَعَامُ ٱلۡأَثِيمِ
este hrana păcătosului
Ayah 44كَٱلۡمُهۡلِ يَغۡلِي فِي ٱلۡبُطُونِ
ce îi va fierbe în pântece precum argintul topit
Ayah 45كَغَلۡيِ ٱلۡحَمِيمِ
precum apa clocotindă
Ayah 46خُذُوهُ فَٱعۡتِلُوهُ إِلَىٰ سَوَآءِ ٱلۡجَحِيمِ
“Luaţi-l şi târâţi-l în fundul Iadului
Ayah 47ثُمَّ صُبُّواْ فَوۡقَ رَأۡسِهِۦ مِنۡ عَذَابِ ٱلۡحَمِيمِ
Turnaţi-i pe cap, ca osândă, apă clocotindă...”
Ayah 48ذُقۡ إِنَّكَ أَنتَ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡكَرِيمُ
“Gustă! Tu eşti puternicul, mărinimosul!?”
Ayah 49إِنَّ هَٰذَا مَا كُنتُم بِهِۦ تَمۡتَرُونَ
Aceasta este cea de care vă îndoiaţi
Ayah 50إِنَّ ٱلۡمُتَّقِينَ فِي مَقَامٍ أَمِينࣲ
Cei temători vor sta într-un loc tihnit
Ayah 51فِي جَنَّٰتࣲ وَعُيُونࣲ
în grădini, la izvoare
Ayah 52يَلۡبَسُونَ مِن سُندُسࣲ وَإِسۡتَبۡرَقࣲ مُّتَقَٰبِلِينَ
Vor fi înveşmântaţi în mătase şi brocart şi aşezaţi faţă în faţă
Ayah 53كَذَٰلِكَ وَزَوَّجۡنَٰهُم بِحُورٍ عِينࣲ
Noi le vom dărui drept soţii hurii cu ochii mari
Ayah 54يَدۡعُونَ فِيهَا بِكُلِّ فَٰكِهَةٍ ءَامِنِينَ
Acolo, vor cere în tihnă fructe de tot soiul
Ayah 55لَا يَذُوقُونَ فِيهَا ٱلۡمَوۡتَ إِلَّا ٱلۡمَوۡتَةَ ٱلۡأُولَىٰۖ وَوَقَىٰهُمۡ عَذَابَ ٱلۡجَحِيمِ
Ei nu vor mai gusta moartea, după moartea lor dintâi, căci Dumnezeu i-a ferit de osânda Iadului
Ayah 56فَضۡلࣰ ا مِّن رَّبِّكَۚ ذَٰلِكَ هُوَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِيمُ
Har Domnului tău! Aceasta este fericirea cea mare
Ayah 57فَإِنَّمَا يَسَّرۡنَٰهُ بِلِسَانِكَ لَعَلَّهُمۡ يَتَذَكَّرُونَ
Noi l-am făcut lesne de înţeles în limba ta. Poate îşi vor aminti
Ayah 58فَٱرۡتَقِبۡ إِنَّهُم مُّرۡتَقِبُونَ
Pândeşte-i, căci şi ei te pândesc pe tine
Ayah 59