Sura Abasa — He frowned

Sura Abasa (He frowned) — 80/114 · 42 versete. Citește și ascultă cu textul arab și traducerea în română.

عَبَسَ وَتَوَلَّىٰٓ

El s-a încruntat şi a întors spatele

Ayah 1

أَن جَآءَهُ ٱلۡأَعۡمَىٰ

când orbul a venit la el

Ayah 2

وَمَا يُدۡرِيكَ لَعَلَّهُۥ يَزَّكَّىٰٓ

Ce ştii tu? Poate s-ar fi mântuit

Ayah 3

أَوۡ يَذَّكَّرُ فَتَنفَعَهُ ٱلذِّكۡرَىٰٓ

ori şi-ar fi amintit, iar amintirea i-ar fi folosit

Ayah 4

أَمَّا مَنِ ٱسۡتَغۡنَىٰ

În schimb pe cel bogat

Ayah 5

فَأَنتَ لَهُۥ تَصَدَّىٰ

tu îl primeşti cu cinste

Ayah 6

وَمَا عَلَيۡكَ أَلَّا يَزَّكَّىٰ

fără să-ţi pese dacă se va mântui

Ayah 7

وَأَمَّا مَن جَآءَكَ يَسۡعَىٰ

iar pe cel care vine la tine, plin de râvnă

Ayah 8

وَهُوَ يَخۡشَىٰ

plin de teamă

Ayah 9

فَأَنتَ عَنۡهُ تَلَهَّىٰ

tu, cu nepăsare, îl primeşti

Ayah 10

كَلَّآ إِنَّهَا تَذۡكِرَةࣱ‏

Nu! Aceasta este o amintire

Ayah 11

فَمَن شَآءَ ذَكَرَهُۥ

oricui vrea să-şi amintească

Ayah 12

فِي صُحُفࣲ مُّكَرَّمَةࣲ‏

Ea este de pe sulurile prea cinstite

Ayah 13

مَّرۡفُوعَةࣲ مُّطَهَّرَةِۭ

înălţate, curăţate

Ayah 14

بِأَيۡدِي سَفَرَةࣲ‏

de mâinile scribilor

Ayah 15

كِرَامِۭ بَرَرَةࣲ‏

cinstiţi şi nevinovaţi

Ayah 16

قُتِلَ ٱلۡإِنسَٰنُ مَآ أَكۡفَرَهُۥ

Să fie ucis omul! Cât este de tăgăduitor

Ayah 17

مِنۡ أَيِّ شَيۡءٍ خَلَقَهُۥ

Din ce l-a creat

Ayah 18

مِن نُّطۡفَةٍ خَلَقَهُۥ فَقَدَّرَهُۥ

Dintr-un strop de sămânţă! L-a creat şi i-a dat o soartă

Ayah 19

ثُمَّ ٱلسَّبِيلَ يَسَّرَهُۥ

i-a făcut calea uşoară

Ayah 20

ثُمَّ أَمَاتَهُۥ فَأَقۡبَرَهُۥ

apoi l-a lăsat să moară şi a pus să fie înmormântat

Ayah 21

ثُمَّ إِذَا شَآءَ أَنشَرَهُۥ

iar când va voi, îl va scula

Ayah 22

كَلَّا لَمَّا يَقۡضِ مَآ أَمَرَهُۥ

Nu! Omul nu împlineşte ceea ce El îi porunceşte

Ayah 23

فَلۡيَنظُرِ ٱلۡإِنسَٰنُ إِلَىٰ طَعَامِهِۦٓ

Omul, să se uite la hrana sa

Ayah 24

أَنَّا صَبَبۡنَا ٱلۡمَآءَ صَبࣰّ ا

Noi am vărsat apă, şi ce vărsare

Ayah 25

ثُمَّ شَقَقۡنَا ٱلۡأَرۡضَ شَقࣰّ ا

Noi am crăpat pământul, şi ce crăpare

Ayah 26

فَأَنۢبَتۡنَا فِيهَا حَبࣰّ ا

Noi am făcut să răsară grâne

Ayah 27

وَعِنَبࣰ ا وَقَضۡبࣰ ا

vii şi legume

Ayah 28

وَزَيۡتُونࣰ ا وَنَخۡلࣰ ا

măslini şi curmali

Ayah 29

وَحَدَآئِقَ غُلۡبࣰ ا

şi grădini dese

Ayah 30

وَفَٰكِهَةࣰ وَأَبࣰّ ا

fructe şi păşuni

Ayah 31

مَّتَٰعࣰ ا لَّكُمۡ وَلِأَنۡعَٰمِكُمۡ

zestre vouă şi turmelor voastre

Ayah 32

فَإِذَا جَآءَتِ ٱلصَّآخَّةُ

Când va veni însă Vuietul

Ayah 33

يَوۡمَ يَفِرُّ ٱلۡمَرۡءُ مِنۡ أَخِيهِ

în ziua când omul va fugi de fratele său

Ayah 34

وَأُمِّهِۦ وَأَبِيهِ

de mama sa, de tatăl său

Ayah 35

وَصَٰحِبَتِهِۦ وَبَنِيهِ

de soţia sa, de fiii săi

Ayah 36

لِكُلِّ ٱمۡرِيࣲٕ مِّنۡهُمۡ يَوۡمَئِذࣲ شَأۡنࣱ يُغۡنِيهِ

în Ziua aceea fiece om îşi va primi răsplata

Ayah 37

وُجُوهࣱ يَوۡمَئِذࣲ مُّسۡفِرَةࣱ‏

În Ziua aceea

Ayah 38

ضَاحِكَةࣱ مُّسۡتَبۡشِرَةࣱ‏

vor fi chipuri strălucitoare, surâzătoare şi bucuroase

Ayah 39

وَوُجُوهࣱ يَوۡمَئِذٍ عَلَيۡهَا غَبَرَةࣱ‏

însă în Ziua aceea

Ayah 40

تَرۡهَقُهَا قَتَرَةٌ

vor fi şi chipuri colbuite

Ayah 41

أُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلۡكَفَرَةُ ٱلۡفَجَرَةُ

Aceştia vor fi tăgăduitorii, desfrânaţii

Ayah 42