Sura Al-Qalam — The Pen
Sura Al-Qalam (The Pen) — 68/114 · 52 versete. Citește și ascultă cu textul arab și traducerea în română.
نٓۚ وَٱلۡقَلَمِ وَمَا يَسۡطُرُونَ
Nun. Pe condei şi pe ceea ce scriu ei
Ayah 1مَآ أَنتَ بِنِعۡمَةِ رَبِّكَ بِمَجۡنُونࣲ
Tu, har Domnului tău, nu eşti îndrăcit
Ayah 2وَإِنَّ لَكَ لَأَجۡرًا غَيۡرَ مَمۡنُونࣲ
O răsplată necurmată vei avea
Ayah 3وَإِنَّكَ لَعَلَىٰ خُلُقٍ عَظِيمࣲ
Tu ai o fire prea-înălţată
Ayah 4فَسَتُبۡصِرُ وَيُبۡصِرُونَ
Ai să vezi şi au să vadă
Ayah 5بِأَييِّكُمُ ٱلۡمَفۡتُونُ
care dintre voi este apucatul
Ayah 6إِنَّ رَبَّكَ هُوَ أَعۡلَمُ بِمَن ضَلَّ عَن سَبِيلِهِۦ وَهُوَ أَعۡلَمُ بِٱلۡمُهۡتَدِينَ
Domnul tău îi ştie prea bine pe cei care s-au rătăcit de la Calea Sa, precum îi ştie prea bine pe cei călăuziţi
Ayah 7فَلَا تُطِعِ ٱلۡمُكَذِّبِينَ
Nu da ascultare celor care hulesc
Ayah 8وَدُّواْ لَوۡ تُدۡهِنُ فَيُدۡهِنُونَ
Ar dori să-i măguleşti, ca şi ei să te măgulească
Ayah 9وَلَا تُطِعۡ كُلَّ حَلَّافࣲ مَّهِينٍ
Nu da ascultare celui care se tot jură, însă este om de nimic
Ayah 10هَمَّازࣲ مَّشَّآءِۭ بِنَمِيمࣲ
şi nici clevetitorului care umblă cu bârfa
Ayah 11مَّنَّاعࣲ لِّلۡخَيۡرِ مُعۡتَدٍ أَثِيمٍ
nici celui care se pune în calea binelui, călcător de lege şi păcătos
Ayah 12عُتُلِّۭ بَعۡدَ ذَٰلِكَ زَنِيمٍ
nici celui lacom care, pe deasupra, mai este şi lepădat
Ayah 13أَن كَانَ ذَا مَالࣲ وَبَنِينَ
Nu-i da ascultare chiar de este avut în bogăţie şi fii
Ayah 14إِذَا تُتۡلَىٰ عَلَيۡهِ ءَايَٰتُنَا قَالَ أَسَٰطِيرُ ٱلۡأَوَّلِينَ
Când versetele Noastre îi sunt citite, el spune: “Poveşti de-ale celor dintâi!”
Ayah 15سَنَسِمُهُۥ عَلَى ٱلۡخُرۡطُومِ
Atunci, Noi îl vom însemna pe nas
Ayah 16إِنَّا بَلَوۡنَٰهُمۡ كَمَا بَلَوۡنَآ أَصۡحَٰبَ ٱلۡجَنَّةِ إِذۡ أَقۡسَمُواْ لَيَصۡرِمُنَّهَا مُصۡبِحِينَ
Noi îi vom pune la încercare, precum i-am pus pe stăpânii grădinii care juraseră că dimineaţa o vor culege toată
Ayah 17وَلَا يَسۡتَثۡنُونَ
fără nici o îngrădire
Ayah 18فَطَافَ عَلَيۡهَا طَآئِفࣱ مِّن رَّبِّكَ وَهُمۡ نَآئِمُونَ
O urgie de la Domnul tău a trecut peste ea, în vreme ce ei dormeau
Ayah 19فَأَصۡبَحَتۡ كَٱلصَّرِيمِ
iar dimineaţa, era ca şi culeasă
Ayah 20فَتَنَادَوۡاْ مُصۡبِحِينَ
Sculându-se de dimneaţă, au început să se strige
Ayah 21أَنِ ٱغۡدُواْ عَلَىٰ حَرۡثِكُمۡ إِن كُنتُمۡ صَٰرِمِينَ
“Plecaţi devreme la ogor, de sunteţi cu adevărat culegători.”
Ayah 22فَٱنطَلَقُواْ وَهُمۡ يَتَخَٰفَتُونَ
Şi plecară la drum şuşotind între ei
Ayah 23أَن لَّا يَدۡخُلَنَّهَا ٱلۡيَوۡمَ عَلَيۡكُم مِّسۡكِينࣱ
“Astăzi, nu cumva să intre vreun sărman peste voi!”
Ayah 24وَغَدَوۡاْ عَلَىٰ حَرۡدࣲ قَٰدِرِينَ
Plecară devreme cu aceasta în gând, deşi aveau destul
Ayah 25فَلَمَّا رَأَوۡهَا قَالُوٓاْ إِنَّا لَضَآلُّونَ
Când o văzură, spuseră: “Precis ne-am rătăcit!”
Ayah 26بَلۡ نَحۡنُ مَحۡرُومُونَ
Suntem acum lipsiţi de tot!”
Ayah 27قَالَ أَوۡسَطُهُمۡ أَلَمۡ أَقُل لَّكُمۡ لَوۡلَا تُسَبِّحُونَ
Cel mai cumsecade dintre ei spuse: “Nu v-am spus eu să-l fi preamărit pe Dumnezeu?”
Ayah 28قَالُواْ سُبۡحَٰنَ رَبِّنَآ إِنَّا كُنَّا ظَٰلِمِينَ
Ei spuseră: “Mărire Domnului nostru! Da, am fost nedrepţi.”
Ayah 29فَأَقۡبَلَ بَعۡضُهُمۡ عَلَىٰ بَعۡضࣲ يَتَلَٰوَمُونَ
Şi ei se întoarseră atunci unii către alţii dojenindu-se
Ayah 30قَالُواْ يَٰوَيۡلَنَآ إِنَّا كُنَّا طَٰغِينَ
Ei spuseră: “Vai nouă! Am fost nişte ticăloşi
Ayah 31عَسَىٰ رَبُّنَآ أَن يُبۡدِلَنَا خَيۡرࣰ ا مِّنۡهَآ إِنَّآ إِلَىٰ رَبِّنَا رَٰغِبُونَ
Poate Domnul nostru ne va da nouă în schimb ceva mai bun decât aceasta. Către Domnul nostru noi căutăm.”
Ayah 32كَذَٰلِكَ ٱلۡعَذَابُۖ وَلَعَذَابُ ٱلۡأٓخِرَةِ أَكۡبَرُۚ لَوۡ كَانُواْ يَعۡلَمُونَ
Aceasta le-a fost osânda, însă osânda din Viaţa de Apoi va fi mult mai mare. O, dacă ar şti
Ayah 33إِنَّ لِلۡمُتَّقِينَ عِندَ رَبِّهِمۡ جَنَّٰتِ ٱلنَّعِيمِ
Cei care se tem de Dumnezeu au, la Domnul lor, Grădinile Plăcerii
Ayah 34أَفَنَجۡعَلُ ٱلۡمُسۡلِمِينَ كَٱلۡمُجۡرِمِينَ
Cum să-i facem pe cei supuşi deopotrivă cu cei nelegiuiţi
Ayah 35مَا لَكُمۡ كَيۡفَ تَحۡكُمُونَ
Ce aveţi? Cum judecaţi
Ayah 36أَمۡ لَكُمۡ كِتَٰبࣱ فِيهِ تَدۡرُسُونَ
Aveţi vreo carte din care învăţaţi
Ayah 37إِنَّ لَكُمۡ فِيهِ لَمَا تَخَيَّرُونَ
Din care aveţi ce alege
Ayah 38أَمۡ لَكُمۡ أَيۡمَٰنٌ عَلَيۡنَا بَٰلِغَةٌ إِلَىٰ يَوۡمِ ٱلۡقِيَٰمَةِ إِنَّ لَكُمۡ لَمَا تَحۡكُمُونَ
Ori aveţi jurăminte de la Noi care ajung până în Ziua Învierii că veţi avea ceea ce judecaţi voi
Ayah 39سَلۡهُمۡ أَيُّهُم بِذَٰلِكَ زَعِيمٌ
Întreabă-i: “Care, dintre voi, este chezaş?”
Ayah 40أَمۡ لَهُمۡ شُرَكَآءُ فَلۡيَأۡتُواْ بِشُرَكَآئِهِمۡ إِن كَانُواْ صَٰدِقِينَ
Au dumnezei-părtaşi? Să vină cu părtaşii lor, dacă spun adevărul
Ayah 41يَوۡمَ يُكۡشَفُ عَن سَاقࣲ وَيُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلسُّجُودِ فَلَا يَسۡتَطِيعُونَ
În Ziua când picioarele vor fi dezgolite, vor fi chemaţi să se prosterneze, însă nu vor mai putea
Ayah 42خَٰشِعَةً أَبۡصَٰرُهُمۡ تَرۡهَقُهُمۡ ذِلَّةࣱۖ وَقَدۡ كَانُواْ يُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلسُّجُودِ وَهُمۡ سَٰلِمُونَ
Îşi vor lăsa privirile în jos şi vor fi acoperiţi de ruşine, căci au fost chemaţi să se prosterneze pe când erau sănătoşi
Ayah 43فَذَرۡنِي وَمَن يُكَذِّبُ بِهَٰذَا ٱلۡحَدِيثِۖ سَنَسۡتَدۡرِجُهُم مِّنۡ حَيۡثُ لَا يَعۡلَمُونَ
Lasă-Mă cu cel care socoate mincinoasă această Spusă, Noi îl vom duce din treaptă în treaptă pe unde nici nu ştie
Ayah 44وَأُمۡلِي لَهُمۡۚ إِنَّ كَيۡدِي مَتِينٌ
Eu le mai dau un răgaz. Vicleşugul meu este fără greş
Ayah 45أَمۡ تَسۡـَٔلُهُمۡ أَجۡرࣰ ا فَهُم مِّن مَّغۡرَمࣲ مُّثۡقَلُونَ
Le ceri tu vreo răsplată? Atunci ar fi împovăraţi de datorii strivitoare
Ayah 46أَمۡ عِندَهُمُ ٱلۡغَيۡبُ فَهُمۡ يَكۡتُبُونَ
Ori sunt ei atât de aproape de Taină încât scriu
Ayah 47فَٱصۡبِرۡ لِحُكۡمِ رَبِّكَ وَلَا تَكُن كَصَاحِبِ ٱلۡحُوتِ إِذۡ نَادَىٰ وَهُوَ مَكۡظُومࣱ
Rabdă întru judecata Domnului tău şi nu fi ca Omul din peşte care striga pe când se înăbuşea
Ayah 48لَّوۡلَآ أَن تَدَٰرَكَهُۥ نِعۡمَةࣱ مِّن رَّبِّهِۦ لَنُبِذَ بِٱلۡعَرَآءِ وَهُوَ مَذۡمُومࣱ
Dacă un har de la Domnul său nu l-ar fi ajuns, ar fi fost aruncat ca un blestemat pe pământul gol
Ayah 49فَٱجۡتَبَٰهُ رَبُّهُۥ فَجَعَلَهُۥ مِنَ ٱلصَّٰلِحِينَ
Domnul său l-a ales şi l-a făcut dintre cei drepţi
Ayah 50وَإِن يَكَادُ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ لَيُزۡلِقُونَكَ بِأَبۡصَٰرِهِمۡ لَمَّا سَمِعُواْ ٱلذِّكۡرَ وَيَقُولُونَ إِنَّهُۥ لَمَجۡنُونࣱ
Tăgăduitorii mai că te străpung cu privirea când aud amintirea şi spun: “Cu adevărat este îndrăcit!”
Ayah 51وَمَا هُوَ إِلَّا ذِكۡرࣱ لِّلۡعَٰلَمِينَ
Aceasta nu este însă decât o amintire pentru lumi
Ayah 52